*

Ma simt de parca as duce pe umeri toate greutatile acestei lumi. Zambetul s-a stins, ochii ard sub navalirea lacrimilor.

Sclipiri diamantine prinse-n gene

Imi picura insingurare si tristete

Sub cerul acoperit de grele umbre

Ma infior gandind la tinerete . 

As vrea sa inceteze ploaia. Sa nu-mi mai oglindeasca in mii de cioburi chipul trist. Toti norii sufletului meu sa se risipeasca purtati de vant in cele patru zari.

In definitiv maine e o noua zi si dupa orice ploaie se iveste curcubeul. Trebuie doar sa-ti doresti sa-i descoperi frumusetea.

images

 

” Tineretea, chiar si in mijlocul mahnirilor, are o lumina a ei.”- Emil Garleanu.

***

In trupul gaunos ce adapostea moliile timpului, durerea era surda, mocnita, sfredelind asemeniunui varf de lance de argint ce-i omorase inorogii visurilor din tinerete. Doar el, sufletul, ramasese neatins, avand puterea de a petici pe alocuri, ceea ce se mai putea petici.

Atunci, in vremurile de mult apuse, totul era mai usor.

Ramasesera doar amintirile si speranta renasterii…

Cum le aduna viata pe toate si la sfarsit da cu minus !

Anunțuri

Tag-uri:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: