Cândva

 

 

 

 

cândva

 

 

Din amintiri cu vag parfum de scorţişoară

Şi dintr-o liter-agăţată la brăţară

Puteam să ţes cuvintele-n poveşti, uitate

Ca pânzele pictate rămase ne-nrămate.

Puteam s-atârn şi zâmbete pe-o ramură

Din carapace evadând la ceas de seară,

Orbecăind fără s-aprind unicul bec

Ce rămăsese fără cablu, neîntreg.

Dintr-un şurub pe care-l răsuceam cu grijă

Scoteam mirări amestecate-n piuliţă

Şi le-adunam cu grijă ca pe-o picătură

Prelinsă uleios din magica pictură.

Totul era un vals alunecând lichid

Prin căutări răzleţe rămase fără ghid,

Sau ca o săritură-n gol fără de cască

Eliberându-mi în cădere înc-o mască.

 

Alte interpretări ale aceleiaşi duzine le găsiţi la Eddie.

 

Anunțuri

Tag-uri:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: