Dac-ai putea să răspândeşti magia
Unui alb crud, scăldat în soare,
Peste ale vremurilor treceri ce-ar solfegia
Vremelnicele gânduri temătoare,
Ţi-ai regăsi un timp pierdut.
Dacă ai vrea să dai un ultim sens
La tot ce spre sfârşit ne mai rămâne
Fără întrebări, doar unicul lor mers
Fidel ideilor ce par că ar apune
Ai spulbera un mit ştiut.
Dacă ai şti s-ademeneşti din noapte
Ţipăt de bufniţe şi-aripi de liliac
Să le înlocuieşti cu fâlfâiri de şoapte
Pe care le purtai ascunse în rucsac,
Ţi-ar curge visul mai uşor.
Însă ceva te-opreşte,
Mai stai şi-ţi aminteşte…
Alte articole inspirate de aceeaşi duzină găsiţi la Eddie în tabel.
Tag-uri:magia; falfairi; aripi
ganduri 
..dacă ai sti ca la fel vorbesti in proza, doar sa vrei, ce ai face? Exercitiu: desfășoara cuvintele poeziei intr-un text, pe orizontală. Ai fi surprinsă de rezultat.
Greu exerciţiu, nu l-am încercat niciodată! Mersi de încurajări şi susţinere! 🙂